N-am scris… am fost ocupata cu gandurile referitoare la o anumita persoana, ganduri pe care nu le-am finalizat si nu stiu daca am sa fac asta vreodata. Vineri m-am vazut cu fostul meu prieten din liceu. Si de aici se trag toate…
Fostul prieten din liceu nu e niciodata doar fostul prieten, deobicei reprezinta mult mai mult de atat, deoarece cand esti in liceu dragostea e mai pura… cel putin pe vremea mea… eu eram mai naiva, mai pura, mai visatoare… visatoare sunt si acum… inca cred in iubire… si de ce n-as crede avand in vedere ce sentimente puternice trec prin mine iar unele raman acolo pentru mai mult timp… si am zis ca am sa astept nu, am sa astept sa faca tur-retur m-am saturat sa joc in deplasare forza steaua (acesta este un indiciu, nici de cum o scandare microbista, nu, nu sunt indragostita de nici un jucator lol ). Revenind, am impresia ca sunt experta in “abatutul de la subiect”.
Fostul meu iubit, cate as putea sa zic la capitalul asta, doar e baiatul care m-a insotit la balul de absolvire… a fost ales bine, m-am simtit rau in noaptea aceea si a stat mereu cu mine (nu, nu m-am imbatat ), ma uitam zilele astea la pozele de atunci ce caraghiosi eram noi imbracati asha eleganti in comparatie cu pozele noastre de prin liceu. Ma alinta shorty. Mi-a facut cadou un porc de guinea, tre sa recunosc ca aces cadou nu l-am inteles niciodata, era simpatic foc, portocaliu cu alb si il chema Rah Digga, vorbesc la trecut pentru ca in ziua cand a fost cod rosu in Bucuresti … Rah Digga a murit. Ne intelegeam bine in general, ne legau scoala, prietenii, frica cu bacul si facultatea si o atractie pe care o aveam unul fatza de celalalt. Andreea zicea: Chiar va potriveati.

Ne-am despartit inainte sa incep facultatea dupa ziua lui la scurt timp, de ce? pentru ca vroiam sa incep o viata noua si am hotarat eu ca el nu ar fi foarte nou in viata mea, am fost o nesimtita … cum sunt eu deobicei (DA mihai suntttttttt  !!!!) La cateva luni am inceput sa ne vedem din nou… dar n-a fost sa fie, eu m-am considerat brusc prea matura, parca stiam exact ce vreau sau poate eram prea suparata pe el… de ce nu a venit dupa mine? Fetele mereu isi doresc acea reintoarcere… in care baiatul trebuie sa cedeze orgoliului… stiam doar ca atata timp cat fusesem impreuna zambeam, era in avantaj chiar.
M-am intalnit cu el vineri, am baut un suc apoi ne-am uitat la un film (descrierea pe scurt). Cum e? Parca s-a maturizat putin, dar cand ma alinta are aceasi influenta proasta asupra mea… ma topeste adica. Nici nu-mi dau seama daca e ok ce fac acum, scriu un blog legat de viata mea cu mai putine perdele decat deobicei. Cum e ? La fel de inalt, aceiasi ochisori ce mi-au placut mereu, e putin mai dur cu mine sau vrea sa para asha, defapt e dulce cand isi strange nasul… stiu mi s-a mai spus sa nu mai spun despre baieti ca sunt dulci… dar unii chiar sunt, (si Matei e dulce cand da din nas – dnl doar cand da din nas ). Ce-mi place la Mihnea ? Ce mi-a placut intotdeauna. Ce nu-mi place la Mihnea… tatuajul ala … ala care trebuie scos de cativa ani . Ce e cu el? De unde vreti sa stiu? Am inima prea mare, iar el deja avea un loc in ea.
Photo: Carcotas Radu Sansebes – subiect Mihnea si cu mine – Club A – anul 1 uauim